Băile Olăneşti



Bibliotecar: Maria Mesea

Anul nasterii: 1967
Data incadrarii ca bibliotecar: 13.06.2008
Profesia de baza: bibliotecar
Cursuri de biblioteconomie: da
Alte specializari: Analist programatorCursuri IT/ LIB
Abilitati utilizare I.T.: da







Biblioteca admisă in Programul "Biblionet - lumea in biblioteca mea" in anul 2013. Computer(e): 4; Conexiune Internet: da 

Orar de functionare a bibliotecii:
Luni- Vineri: 8.00-16.00


Scurt istoric al Bibliotecii


Primele informatii despre biblioteca arata ca in anul 1947, in casa Traistaru (casa de langa Pensiunea 2- fosta vila a M.A.I. – actuala sala de kinetoterapie a S.C. Olanesti-Riviera S.A), intr-o camera functiona Biblioteca ce avea un numar de 2.000 volume iar in hol era instalata o masa de ping-pong pentru Club.
            Aici se organizau jocuri de club, intalniri cu tineretul, sezatori si alte activitati. Primul fond de carte al bibliotecii a fost constituit prin donatiile unor turisti sau medici, dar si prin alocarea unor fonduri minime de catre Intreprinderea balneara.
            Pe atunci, bibliotecar era d-na Georgeta Barbu 1947-1950.
            In statiune mai functionau urmatoarele biblioteci:
            -Biblioteca si clubul C.G.M. (Confederatia Generala a Muncii), care, ulterior a devenit  C.C.S. (Consiliul Central al Sindicatelor) – in vila nr.14 (vila prof.Dinculescu);
            -Biblioteca si clubul M.F.A. (Ministerul Fortelor Armate) – in vila nr.4 (demolata inainte de constructia Hotelului „Olanesti”;
            -Biblioteca si clubul M.A.I. (Ministerul Afacerilor Interne) – in holul vilei Gontea.
            Fondul bibliotecii S.M.B. a fuzionat cu fondurile celorlalte biblioteci, devenind apoi Biblioteca oraseneasca.
Daca in anul 1950, biblioteca avea circa 7.000 volume, in anul 1958fondul de carte a depasit 15.000 volume, iar in 1975 numarul acestora ajunsese la 52.250 volume si un numar mare de cititori: in anul 1950 existau circa 6.000 cititori anual, numarul acestora a crescut pana in 1965 la 9.322, dintre care 519 localnici si 8.803 turisti, iar in 1975 numarul acestora ajunsese la 10.915, dintre care 865 localnici si 10.050 turisti.
            In aceasta perioada cei mai fideli cititori primeau diplome de „Prieten al cartii” ( exemplu: in anul 1965 au primit insigne de acest fel un numar de 50 cititori).
            Din data de 10 aprilie 1974, prin reorganizare, clubul si biblioteca, ce permanent au functionat impreuna, au fost preluate de Sfatul Popular Baile Olanesti prin H.C.M. nr.88/1974. Pana la aceasta data a functionat ca biblioteca a statiunii.
            De-a lungul anilor, sediul bibliotecii a fost mutat dintr-o locatie in alta (10 la numar), fara conditii optime.
            Astazi, desi biblioteca nu are casa proprie, acorda o importanta atentie popularizarii cartii si atragerii la lectura a utilizatorilor din toate categoriile socio-profesionale si de toate varstele.   Astfel au fost incheiate contracte de parteneriat cu institutii din oras, precum: scoli, gradinite, biserica, politie, dispensar etc.
            Activitatea bibliotecii se desfasoara conform Calendarului principalelor actiuni, intocmit anual si care se axeaza, in principal, pe evenimentele istorice, culturale, aniversari, lansari carti etc.
            Un sprijin important in desfasurarea activitatilor il acorda Consiliul stiintific al bibliotecii, alcatuit din 7 membri, oameni de nadejde, cu diverse profesii, al carui presedinte este d-l prof. dr. Ion Al. Popescu (fost bibliotecar in cadrul acestei institutii).
            In patrimoniul bibliotecii se afla un numar mare de carti cu autografe donate de scriitori, precum: Ada Orleanu, Alexandru Raicu, Dumitru Almas, Haralamb Zinca, Elena Zarescu, Elvira Bogdan, George Tarnea, Constantin Mateescu, Radu Carneci, Valeriu Rapeanu. Lucian Avramescu, Dinu Sararu, Ion Hurdubetiu, Zenovie Carlugea, Dan Florica, Ion Margineanu, Mihai Antonescu, Gheorghe Pavelescu, Amalia Pavelescu etc.      O donatie, destul de importanta, este cea a scriitorului prof. dr. George Mirea caruia i s-a acordat titlul de „Cetatean de onoare” al orasului Baile Olanesti.
             
Bibliotecari de-a lungul timpului:
            Georgeta Barbu
            Florica Dinca
            Dumitru Lipioaie
            Elena Ungureanu
            Ion Al. Popescu –Biblioteconomie
            Nicolae Parvulescu - Biblioteconomie
            Adrian Mateescu – Biblioteconomie
            Elena Dinescu – Biblioteconomie
       

Personalitati:
            Ing. Dumitru Gh. Badescu
            Dr. Ion Putureanu
            Dr. Gheorghe Al. Olanescu
            Dr. Carol Davila
            Constantin C. Parvulescu




 Cadrul natural al localitatii







(Biserica lui Horea din Albac restaurata şi mutată în Olăneşti)


Asezare geografica
            Statiunea balneoclimaterica Baile Olanesti este asezata in nord-estul Olteniei, in judetul Valcea, in mijlocul unor dealuri subcarpatice, la o altitudine de 450 m, strabatuta de paraul Baile Olanesti. Se afla la 18 km NVde Rm. Valcea.
            Are ca vecini: la N-E localitatea Brezoi, la E statiunea Calimanesti si comuna Muereasca, la S-Elocalitatea Vladesti, la Scomuna Pausesti-Maglasi, la S-V comunele Stoenesti si Barbatesti, la V localitatea Costesti iar la N comuna Malaia.
            Statiunea este situata intr-o zona geografica deosebit de pitoreasca, la contactul versantilor sudici ai Muntilor Capatanii.
Relieful si constitutia geologica
            Depresiunea in care este asezata statiunea are o deschidere spre sud iar la nord si la vest este inchisa de crestele calcaroase ale Muntilor Capatanii: Candoaia (1.405 m), Stogul (1.494 m), Caprareata (1.799 m),Albul (1.809 m), Buila-Vanturarita (1.863 m), Gerea (1.885 m), Vioreanu(1.890 m). Din punct de vedere geologic, localitatea a fost cercetata inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui urmator de mari geologi romani, dintre care amintim: Grigore Cobalcescu, Gregoriu Stefanescu, Gheorghe Munteanu-Murgoci, Ion Popescu-Voitesti, Ion Ionescu-Argetoaia etc.
            Regiunea Olanesti-Cheia face parte din Depresiunea Getica, alcatuita din formatiuni sedimentare apartinand cretacicului superior, eocenului si oligocenului. Numeroasele izvoare minerale din statiune sau de la Cheia au o mare varietate chimica, acestea fiind in legatura directa cu structurile geologice pe care le strabat apele de infiltratie impreuna cu cele de zacamant.
            Izvoarele minerale din statiune tasnesc din rocile gresoase grosiere si din conglomeratele ce alcatuiesc dealurile pana sub munte, si care, pe baza de fosile, au fost atribuite epocii eocene.
            Circulatia apei se face pe reteaua de fisuri, suprafete de stratificatie, falii, iar ascensiunea ei este favorizata de prezenta gazelor, in special a metanului.
Zona localitatii Olanesti, in parte muntoasa, cuprinde si stanci golase, fara vegetatie, formate din calcar – ce constituie un mare rezervor de piatra de var. Aici este prezenta si marmura; in a doua jumatate a secolului XIX la Olanesti era mentionata exploatarea incipienta a marmurei. In 1867 la Expozitia Universala de la Paris au fost trimise si doua coloane de marmura din Olanesti; in zilele noastre localnicii nu mai stiu nici unde a fost cariera de marmura nici unde s-a gasit chihlimbar. In nisipul celor doua ape: Olanesti si Cheia au fost semnalate si firisoare de aur dar se apreciaza ca nu ar fi rentabila o activitate de colectare a lor, desi la sfarsitul secolului trecut o asemenea preocupare este semnalata la Cheia din partea unor tigani supusi austrieci.
Reteaua hidrografica
            Intreaga zona este strabatuta de o adevarata retea de ape. Principalul curs de apa este paraul Olanesti cu o lungime de 38 km. Izvoraste din Muntii Capatanii si curge in directia SSE. Primul sau afluent este paraul Cainelui ce se varsa in el, in dreptul localitatii Comanca. Pana la varsarea lui in Olt, paraul Olanesti primeste o serie de afluenti: Piciorul PorculuiTisaValea ArgelelorValea Adanca si Cheia, pe partea dreapta. Paraul Cheia are o lungime de 24 km. Pe partea stanga a paraului Olanesti se varsa Valea RaditeiValea BaceiComancaRapuroasa,Valea PietreiValea GorunilorValea Ursului si Valea Scaunelor.
            Zacamantul hidromineral Olanesti este situat in bazinul mijlociu al paraului Olanesti.
            Cercetarile hidrogeologice, hidrochimice si izotopice au evidentiat ca apele minerale de la Olanesti sunt de origine profunda, de tipul apelor de zacamant, aflate in diferite stadii de diluare cu ape superficiale. In componenta acestora, de remarcat este prezenta iodului si a bromului, amoniului, borului, a gazelor libere de tipul metanului, precum si a sulfatilor, si a hidrogenului sulfurat.
Vegetatia si fauna
            In bazinul Olanesti sunt prezente doua zone de vegetatie: zona de padure sau forestiera si zona alpina. Conform si observatiilor efectuate pe teren de prof. dr. Traian Radoi din Baile Olanesti, teritoriul se imparte in:
            -etajul subalpin;
            -etajul boreal (al molidisurilor);
            -etajul nemoral (al padurilor de foioase de tip central-european) cu urmatoarele subetaje:
            -subetajul padurilor amestecate, de rasinoase si fag;
            -subetajul fagetelor;
            -subetajul gorunetelor.
            Dintre vietuitoare intalnim: salamandra, soparla de munte, cocosul de munte, mierla gulerata, forfecuta, corbul, ciocanitoarea de munte, ursul cafeniu, mistretul, pisica salbatica, jderul, veverita, etc.
Rezervatii naturale. Flora ornamentala din parcuri
            In vegetatia ornamentala din perimetrul orasului au fost identificate 106 specii, trecute pe familii, genuri si specii. Dintre acestea amintim: bradul alb, laricele (singurul conifer cu frunze cazatoare), molidul, pinul, bradul argintiu, tuia sau arborele vietii, marul si parul paduret, porumbul, macesul, zmeura, iedera alba, cornul, sangerul, bulgarele de zapada, platanul, castanul porcesc, salcii, plopi, ulmi, anini, aluni, fagi, goruni, hibiscus, arborele pagodelor si arborele de lalea. Dintre animale se remarca in mod deosebit veveritele.
            Pe teritoriul orasului Baile Olanesti se afla mai multe rezervatii si monumente ale naturii, stabilite prin Legea nr. 5/2000, si anume:
            a) rezervatia de tisa;
            b) rezervatia naturala Stogul;
            c) rezervatia Radita-Manzu;
            d) rezervatia Lacul Frumos din Mosoroasa
            e) pesterile din zona Olanesti.

            Potrivit legendei, puterea binefacatoare a apelor minerale de la Baile Olanesti a fost cunoscuta chiar din timpul romanilor, de la care – se banuieste – au ramas niste ziduri vechi din piatra in apropierea izvoarelor.
Localitatea Olanesti este atestata documentar in anul 1527. Intr-un hrisov din 1760 se fac referiri la izvoarele minerale de pe mosia velclucerului Toma Olanescu.
            Cu mult inainte de 1830 erau folosite, de multi dintre locuitorii zonei, la gatitul bucatelor, ei nemaicumparand sare, deoarece erau apele sarate. Cu timpul s-a observat ca folosirea apelor, chiar si la pregatitul bucatelor, i-a vindecat de multe suferinte.
            Cu apele verzi, cu miros, urat isi spalau ranile, isi muiau picioarele pana la genunchi, stateau in bataia soarelui si se vindecau.
            In 1821, in tmpul miscarii lui Tudor Vladimirescu, la Olanesti a venit un mare numar de boieri, avand in vedere asezarea mai retrasa a localitatii si conditiile naturale oferite, afland astfel despre „apele miraculoase”.
            In 1868 elevii medicinisti si farmacisti din Bucuresti, veniti la Olanesti in excursie de studii, au descoperit 40 izvoare cu ape minerale. In 1869 doctor Carol Davila l-a delegat pe chimistul Bernath Lendway sa faca anlizele chimice ale acestor izvoare minerale.
            In 1873 proprietarul Petre Munteanu, dupa indemnul doctorului Carol Davila si al medicului bailor, trimite sticle cu ape minerale de Olanesti la Expozitia Internationala de la Viena unde, dupa ce sunt din nou examinate (cercetate), obtin Medalia de Aur.
            In 1919 statiunea este preluata de Banca Marmorosch-Blank si deBanca de Scont a Romaniei. In 1925 cele doua banci infiinteaza o societate de actiuni numita „Olanesti S.A.” (Monitorul Oficial nr. 109/mai 1925).
            Din octombrie 1940 statiunea a intrat sub administratia Centrului National de Romanizare, datorita faptului ca Societatea „OlanestiS.A.” era proprietatea Bancii Marmorosch-Blank (deci cu proprietari evrei). A avut acest statut pana la 23 august 1944.
            In anul 1945 statiunea a fost vanduta Casei Centrale a Asigurarilor Sociale (CCAS) si a functionat sub denumirea Administratia Bailor si Izvoarelor Minerale Olanesti – Valcea.
La 2 februarie 1948 statiunea Baile Olanesti primeste statutul de comuna urbana categoria a II-a. 
In 1950 Baile Olanesti primesc statutul de oras (luna septembrie), fiindu-i alipite catunele Vulpoiesti in 1951 si Epuresti in 1954.
            In anul 1951 ia fiinta „Intreprinderea Balneara de Stat Olanesti, subordonata Ministerului Sanatatii si Prevederilor Sociale.
            In 1960 are loc o noua reorganizare a sistemului administrativ al statiunii prin infiintarea a doua intreprinderi Intreprinderea Economica Balneara de Subordonare Regionala Olanesti(IEBR) – care se ocupa de cazarea si alimentatia turistilor veniti in statiune; Serviciul Balnear Medical Olanesti (SMB) – unitate bugetara, ocupandu-se de tratament.

            In statiune se trateaza:
            -afectiuni renale si ale cailor biliare (litiaza renala neoperata sau operata, litiaza cailor urinare, pielonefrita cronica, glomerulonefrita cronica);
            -afectiuni ale tubului digestiv (gastrita cronica hipoacida, colon iritabil, constipatie cronica habituala, colita cronica nespecifica);
            -afectiuni hepatobiliare: dischinezie biliara, colecistita cronica necalculoasa sau calculoasa, tulburari dupa ficatul operat – colecistectomie (indepartarea chirurgicala a veziculei biliare);
-afectiuni ale aparatului respirator (pneumopatii microbiene sau virotice, astm alergic, bronsite si traheobronsite cronice, nevroza respiratorie);
-boli de nutritie si metabolism: diabet zaharat, obezitate simpla, stari de hiperuricemii, de hiperlipezii;
-afectiuni O.R.L.: rinofaringite cronice hipertrofice, laringite cronice catarale si hipertrofice, alergie nazo-sinuzala;
-afectiuni dermatologice: psoriazis (dermatoze scuamoase, ichtioze incipiente), keratodermii, alergodermii (eczeme cronice, urticarii cronice, eczeme profesionale), prurit, prurigo, neurodermite difuze si limitate, piodermite cronice (sicozis genital si axilar), furunculoza cronica, sclerodermii;
-afectiuni asociate: afectiuni ale aparatului locomotor de natura reumatismala (degenerativa) si post-traumatice: spondiloza cervicala, dorsala, lombara, forme simple (fara complicatii), artroze cu localizarea la nivelul articulatiilor mainii si piciorului, in stadii incipiente, miogeloze, tendinoze, paniculoze, fibrozite, periartrita scapulo-humerala (umar dureros simplu, artroze post-traumatice (fara deficit functional); nevroza astenica, formele asteno-iritabila, anxioasa, depresiva (dupa tratament de specialitate); boli endocrine: sindrom ovarian de menopauza, sindrom hiperohitic functional; boli de sange: anemii post-hemoragice, anemii hemolitice autoimune (in perioada de acalmie), anemii macromegaloblastice.
Factorii naturali de cura
            Bioclimatul de dealuri sedativ – indiferent (de crutare) este tolerat in egala masura atat de oamenii de o varsta inaintata cat si de pacientii cu tare organice.
Cele peste 35 izvoare existente situeaza Baile Olanesti pe primul loc intre satiunile balneoclimaterice din Romania.
Clima este temperat-continentala, moderata, cu veri racoroase si ierni blande. In statiune iernile nu sunt friguroase iar verile nu prezinta incalziri excesive.
Excursii in imprejurimi
           
-Baile Olanesti – „Piatra Scrisa”;
            -Lacurile cu nuferi – Vila „1 Mai” – Vilele prezidentiale;
            -Baile Olanesti – Mlastina eutrofa „Lacul Frumos” din Mosoroasa;
            -Baile Olanesti – Pietris – Comanca;
            -Baile Olanesti – Tisa – Gurguiata;
            -Baile Olanesti – Valea Cheii – Manastirea Iezer – Schitul Pahomie – Schitul Patrunsa;
            -Pestera Sfantului Antonie de la Iezer;
            -Baile Olanesti – Schitul Jghiabul;
            -Baile Olanesti – Manastirea Frasinei;
            -Baile Olanesti – Ramnicu Valcea.
Obiective turistice in Ramnicu Valcea si in afara judetului
            -Baile Olanesti – Rm. Valcea – Ocnele Mari – Ocnita;
            -Baile Olanesti – Rm. Valcea – Manastirea Govora;
            -Baile Olanesti – Schitul Surpatele – Manastirea „Dintr-un lemn”;
            -Baile Olanesti – Horezu – Pestera Muierilor;
            -Baile Olanesti – Manastirea Bistrita – Manastirea Arnota;
            -Baile Olanesti – Rm. Valcea – Curtea de Arges – Barajul Vidraru;
            -Baile Olanesti – Cozia – Brezoi – Voineasa;
            -Baile Olanesti – Valea Oltului – Sibiu – Paltinis etc.
Posibilitati de cazare si de alimentatie:
            Hotel „Parang”, Hotel „Olanesti”, Hotel „Livadia”, Clinica Olanesti(fosta Sanatoriul „1 Mai”, Hotel „Alice”, Hotel „Central”, Hotel „Latina”, Hotel „Elisabeta”, Hotel „Nina”, Hotel „Nöel”, Hotel „Podium”, Hotel „Premier”, Hotel „President”, Hotel „Select”, Hotel „Stogu”, Hotel „Tisa”, Hotel „Suprem”, Hotel „Bitu”, Pensiunea „Maria”, Pensiunea „Andra”, Pensiunea „Casa Olanescu”, Pensiunea „Luana”, Pensiunea „Trei brazi”, Pensiunea „Ana Lacramioara”, Pensiunea „Mircea”, Pensiunea „Europa”, Pensiunea „Rubin”, Pensiunea „Monviadi”, Pensiunea „Izvoare”, pensiunea „Hodan”, Pensiunea Rom Silva, Vila „Bebe”, Vila „Alexandra”, Vila „Ally”, Vila „Ana”, Vila „Belladonna”, Vila „Maria”, Vila „Ema”, Vila Teleconstructia, Casa „Ioana”, Casa Vanatorilor, Casa parohiala, Casa Radut Maria etc.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu