Băile Govora

Bibliotecar: Valentin Dolfi


Anul naşterii: 1961
Data încadrării ca bibliotecar: 1.04.1992
Profesia de bază: bibliotecar
Cursuri de biblioteconomie: da
Alte specializări: Facultatea de limba şi literatura română, specializarea română-engleză; cursuri "IT/Lib" si "Bazele serviciilor noi de biblioteca" 
Abilităţi utilizare I.T.: da 


Biblioteca admisă în Programul "Biblionet - lumea in biblioteca mea" in anul 2013. Computer(e): 4; Conexiune Internet: da 



Orar de functionare a bibliotecii:
Luni, Miercuri, Joi: 8.00-16.00

Marti, Vineri: 10.00-18

Istoricul bibliotecii

In jurul anului 1891, in Baile Govora functioneaza sporadic o sectie a "Ligii pentru unitatea culturala a tuturor romanilor" care avea si o biblioteca. La preluarea statiunii in anul 1910 de "Societatea Govora-Calimanesti" este organizata o biblioteca in cadrul clubului de la "Hotel Palace". Incepand din 1948, in statiune functioneaza o biblioteca sindicala, cu cca. 700 de volume, avand sediul la "Vila Silva" (fosta "1 Mai") si bibliotecari pe d-nul Mircea tiganila si d-na Margareta Dabija. In anul 1952 se infiinteaza Biblioteca publica din Baile Govora avand ca bibliotecar pe d-na Ileana Ghiurca care lucreaza in aceasta functie pana in anul 1982 cand se pensioneaza. Din 1970, biblioteca din Baile Govora devine biblioteca oraseneasca, cu un fond de 26.000 de volume, asigurand necesitatile de informare si de lectura, atat ale localnicilor, cat si ale vizitatorilor veniti in statiune la odihna si tratament.
In Baile Govora au functionat de-a lungul timpului mai multe puncte de imprumut carte, apartinand de Biblioteca oraseneasca. La punctul de imprumut de la "Vila Silva", bibliotecari erau d-nul stefan Dumitrescu si d-na Mariana Popa, iar manuitor carte d-nul Eugen Cimpeanu. La punctul de imprumut de la Hotel Palace bibliotecari erau d-na Alexandrina Popescu si d-na Elena Bodescu, iar manuitor carte era d-nul Vasile Dobrin.
Din anul 1962, lucreaza ca bibliotecar si d-na Angela Nistor pana in anul 1992 cand se pensioneaza. Dupa pensionarea in anul 1982 a d-nei Ileana Ghiurca, a fost incadrat bibliotecar d-nul Petre Tanasoaica, care a lucrat pana in anul 1988, cand este incadrata manuitor carte d-na Maria Carpinis. La plecarea acesteia in anul 1990, manuitor carte este d-na Mihaela Dolfi, iar dupa pensionarea d-nei Angela Nistor, din anul 1992, bibliotecar este d-nul Valentin Dolfi. In anul 1977,dupa cutremurul din 4 martie,biblioteca isi muta sediul de la parterul Casei de cultura, in fosta ‘’Vila Dr.taranu’’ din str.Tudor Vladimirescu nr.174.In acelasi an, o data cu desfiintarea punctelor de imprumut de la "Vila Silva" si "Hotel Palace", fondurile de carte respective intra in fondul principal al bibliotecii orasenesti. Pe langa colectia de periodice, biblioteca are in momentul de fata 56.000 de volume, cuprinzand enciclopedii, dictionare, literatura stiintifica si tehnica, beletristica si carti cu autografele unor scriitori care au vizitat statiunea.
In anul 2003, biblioteca a fost mutata din nou, la parterul Casei de cultura, deoarece imobilul in care a functionat din anul 1977, a fost revendicat si castigat in instanta de catre mostenitorii fostului proprietar.


Informatii despre localitatea Băile Govora

Staţiunea balneoclimatericã Băile Govora este aşezatã în zona subcarpaţilor Getici ai Vâlcii, la 18 km de Rm.Vâlcea. Suprafaţa localităţi este de 1.379 ha şi mai cuprinde satele Curăturile, şi Gătejeşti. Populaţia localităţii era în anul 1995 de 3.023 locuitori. A devenit comunã urbanã  în 1927, iar în anul 1930 a fost declarată oraş. Istoricul staţiunii Băile Govora este legat de numele a două personalităţi : I.C.Brătianu, fost prim-ministru al României şi al generalului dr. N.Popescu Zorileanu care în 1879 au pus bazele acestui aşezământ balnear, profilat pe tratarea afecţiunilor căilor respiratorii, reumatismale,cardiovasculare etc.
Lucrări de captare şi de amenajare a primului stabiliment de băi au fost încheiate în anul 1889. În anul 1894, guvernul hotărăşte ca noul aşezământ balnear să poarte numele de Staţiunea balneară Govora. Între anii 1890 şi 1894, staţiunea începe să capete aspectul cunoscut prin construirea de hoteluri, stabilimente de băi, prin amenajarea parcului şi captarea definitivă a izvoarelor. În anul 1910, staţiunea este concesionată Societăţii pe acţiuni Govora-Călimăneşti. În anul 1948, staţiunea este naţionalizată şi declarată staţiune balneară de interes republican, funcţionând tot timpul anului. După 1989, staţiunea balneară cunoaşte o perioadă de stagnare, caracteristică turismului românesc.  
În anul 2005 a fost dat în folosinţă Hotelul „Belvedere”, aparţinând BĂILE GOVORA S.A., care funcţionează pe amplasamentul fostului sanatoriu balnear pentru copii. În anul 2007 s-au finalizat lucrările de reabilitare a clădirii liceului din localitate, proiect finanţat de Banca Mondială prin Programul de
Reabilitare a Instituţiilor Şcolare.
                                                    

Muzeul

 „Colecţia de arheologie şi carte veche” a preotului Gheorghe Petre-Govora, un neobosit cercetător şi arheolog local a fost donată Muzeului Judeţean Vâlcea şi cuprinde obiecte descoperite în raza Govorei şi a judeţului Vâlcea, începând din paleolitic şi până în secolele X – XII. Multe dintre exponate sunt unicate de o valoare ştiinţifică deosebită care atestă locuirea permanentă a acestei vechi vetre vâlcene, convieţuirea daco-romană (un cuptor din sec. III e.n.) şi perioada de etnogeneză a poporului român. La etaj, colecţia cuprinde cărţi rare, tipărite în ţară sau peste hotare în secolele XVII – XVIII, lucrări deosebit de importante pentru istoria culturală naţională. În anul 1995, când s-au împlinit 25 de ani de la înfiinţarea muzeului, Gheorghe Petre-Govora publica la Rm. Vâlcea, sub egida Muzeului Judeţean – lucrarea „O preistorie a nord-estului Olteniei”.

                                        

Mănăstirea Govora

 De la ramificaţia ( DN 67 ) ce duce spre Govora se desprinde, spre stânga, un drum local care, ajunge la Mănăstirea Govora – aflată la 5 km de centrul staţiunii şi la 15 km de Rm.Vâlcea.
 Fundaţie voievodală cu o bogată istorie, zidită în secolele XIV-XV, mănăstirea a fost refăcută de Vlad Călugărul şi Radu cel Mare, între 1492-1496. Ca stil de construcţie, biserica este de plan triconic, cu pronaos dreptunghiular, dispus transversal şi acoperit cu boltă în calotă sferică, cu o singură turlă pe naos, în exterior fiind decorată cu un brâu şi o cornişă zimţată.  Încăperile care au adăpostit tipografia au fost înnoite în vremea lui Matei Basarab. Mănăstirea va fi înfrumuseţată în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu ( 1710-1711) pictura fiind executată în aceeaşi perioadă. În tabloul votiv este înfăţişat domnitorul Radu cel Mare împreună cu soţia sa Catalina şi alte personaje, printre care cărturarul Antim Ivireanul.
În 1636, domnitorul Matei Basarab a instalat la Mănăstirea Govora o tipografie de sub teascurile căreia au ieşit cinci cărţi : Psaltirea slavonă ( 1637 şi 1638 ), Pravila cea mică ( 1640 ), Ceaslovul ( 1640 ) şi Evanghelia învăţătoare ( 1642 ). Monument de cultură românească veche, Pravila cea mică, numită şi Pravila de la Govora este întâia carte de legi tipărită în limba română, cuprinzând hotărâri ale dreptului autohton civil şi canonic. In incinta mănăstirii poate fi vizitată şi Colecţia de obiecte religioase şi de cult, precum şi locul unde se afla tiparniţa din timpul lui Matei Basarab.

 bibliotecar,
Valentin Dolfi



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu