Alunu

Bibliotecar: Eduard Poenaru

Anul nasterii: 1978
Anul incadrarii ca bibliotecar: 2012
Profesia de baza: bibliotecar
Cursuri de biblioteconomie: -
Alte specializari: Curs IT/ Lib, curs Bazele serviciilor noi de bibliotecă
Abilitati utilizare IT: da

Bibliotecă admisă în Programul Biblionet - lumea în biblioteca mea în anul 2012.

Istoricul asezarii:

Prima atestare documentara, reliefata in lucrarea lui Alexandru Stefanescu, intitulata «Gorjul istoric si pitoresc» se mentioneaza ca in jurul anului 1400 e.n. Gorjul a pierdut la nord Hategul si la est Alunul, trecut in teritoriul Valcii, ulterior mentionandu-se faptul ca satul Alunu a apartinut de mai multe ori si Gorjului si Valcii.

Intr-un alt document, datat din 10 februarie 1525, Radu Voievod, domnul Tarii Romanesti confirma satul Alunu manastirii Bistrita «ca sa le fie un sat anume Alun cu tot hotarul si cu toate hotarele si cu toate mosiile». Acest act este semnat printre altii si de «Jupan Radu, mare comis», probabil ctitorul acestei manastiri.

De asemenea, intr-un hrisov din anul 1502 prin care satele Rosia, Igoiu si Alunu sunt atestate ca fiind punctul de intalnire al hotarelor dintre aceste sate sub denumirea de Brumalinul.

Satul «Alun» il mai gasim mentionat in documentul din anul 1611 (7119 februarie 27) prin care Radu Voda Basarab confirma lui Preda, «mare slujer» stapanirea pe jumate din averea lui Cazan din Baia de Fier, Ciuperceni si Alun.

De asemenea, printr-un hrisov al lui Radu Voda Mihnea din anul 1613 (7121 mai 28) aflat la Muzeul Gorjului si mentionat de Alexandru Stefanescu in lucrarea «Documente slavo-romane» este atestat si satul Coltesti.

Din surse demne de incredere, documentar, vechimea satelor comunei Alunu se inscrie intre 1400 (Alunu) si 1568 (Igoiu).

Revolutia lui Tudor Vladimirescu pe aceste meleaguri este reliefata si de existenta umui punct numit «la Panduroaica» precum si a unei familii Panduru, ceea ce dovedeste ca si unii locuitori ai comunei au participat la aceasta miscare revolutionara si care dupa inabusirea acesteia si uciderea lui Tudor Vladimirescu s-au imprastiat prin paduri fiind urmariti ca raufacatori.

Rascoala din anul 1907 nu a avut un rasunet major in Alunu, deoarece putinii proprietari de mosii (Aluneanu, Sandulescu, Comanescu) nu au avut probleme majore cu locuitorii comunei.

Primul razboi mondial, precum si perioadele imediat urmatoare nu au avut repercursiuni majore asupra localitatii, toata activitatea politica interbelica rezumandu-se la doar cateva nuclee fara importanta deosebita.

Cel de-al doilea razboi mondial, ca multor localitati din aceasta tara, a adus multe suferinte populatiei.

Din comuna Alunu au participat efectiv pe front circa 200 de barbati. Dintre acestia unii nu au apucat sa-si vada casa si familia. Dintre ei amintim aici pe :

Puete Nicolae - decedat 1942

Puete Constantin (Codin) - 1943

Prodan Gheorghe - 1942

Popescu Dumitru - 1942

Mircioaga Gheorghe - 1944

Oprescu Nicolae - 1943 si multi altii.

Din pacate nu exista un monument comemorativ, decat crucile din cimitirele bisericilor noastre, singurele care mai pastreaza vie memoria acestor martiri.


In cinstea eroilor cazuti  s-a aprobat in Consiliul Local Alunu construirea a  doua monumente, unul  la Scoala  cu clasele I-VIII Alunu si celalalt la Scoala cu clasele I-VIII Coltesti.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu