miercuri, 19 iulie 2017

Manifestare Culturala Traditionala "Targ la Amarasti"

               
            Maine , 20.07.2017 va avea loc in comuna Amarasti Manifestarea  Culturala Traditionala "Targ la Amarasti" , care reprezinta o sarbatoare culturala, sociala cat si economica a localitatii.





                                                            Va asteptam cu drag!






                                                                                                          Bibliotecar: Alexandra Bercea  

marți, 18 iulie 2017

Linkuri descărcare player pentru vizualizare/proiectare filme CinEd în biblioteci

Dragi colegi bibliotecari vâlceni care întâmpinaţi dificultăţi în instalarea player-ului pentru descărcarea/ vizualizarea producţiilor oferite prin Programul CinEd – European Cinema Education for Youth*
va rog să folosiţi ca alternativă de descărcare directă linkurile
http://event.institutfrancais.com/bundles/app/player/setup-player-38118.exe (pentru Windows)
http://event.institutfrancais.com/bundles/app/player/setup-player-38118.pkg (pentru terminale Mac, dacă este cazul),
pe care tocmai le-am obţinut de la Serviciul tehnic al
Institut français.



















După instalare, dăm clic unde arată săgeata, apoi pe "Video player" şi, in sfarsit, selectăm din opţiuni filmul/ filmele alese şi comandate iniţial in front page-ul platformei.
Vom vedea asta:













Asiguraţi-vă, prin urmare, că după instalare aveţi acces la interfeţe precum în capturile de ecran (fireste, in dreapta-sus veţi vedea afişată propria adresa de e-mail, cea cu care v-aţi înregistrat în platformă - in prima foto, si numele ID-ului - in cea de-a doua).

Succes!
Valentin Smedescu

vineri, 14 iulie 2017

Întâlnire a membrilor clubului ,,The Byte Cooders'' cu inventatorul și cercetătorul vâlcean Ionuț Budișteanu

     

        Joi, 13 iulie 2017, membrii clubului nostru de coding "The Byte Coders" Păușești Măglași au dat curs invitației Bibliotecii Județene "Antim Ivireanul' Vâlcea , întâlnindu-se cu inventatorul și cercetătorul vâlcean,Ionuț  Budișteanu .Întâlnirea, care s-a desfășurat în sala de Conferințe a bibliotecii mai sus menționate,face parte din Proiectul"Code Kids-Copiii fac coding în bibliotecile publice".Cuvântul de deschidere al acestui eveniment i-a aparținut directorului  Bibliotecii Județene "Antim Ivireanul' Vâlcea , domnul conf.univ.dr.Remus Grigorescu și vicepreședintelui  Consiliului Județean Vâlcea , domnul Adrian Bușu .După cuvântul de deschidere, cu ajutorul unui filmuleț  si a răspunsurilor oferite la întrebările micilor coderiști, tânărul  influencer, Ionuț Budișteanu  a  povestit ,cum a reușit ,dumnealui să aibă o carieră de succes în tehnologie si a prezentat copiilor pasionați de coding câteva "secrete"care să-i ajute  sa devină programatori adevărați.Agenda evenimentului a cuprins și prezentarea cluburilor de coding existente in bibliotecile publice vâlcene .Prezentarea clubului nostru de coding"The Byte Coders"Păușești Măglași ai cărui ambasadori sunt Alexandru Brătescu  și Dimitrie Goran, a fost susținută cu entuziasm de Alexandru Brătescu. Domnul Ovidiu Ana , reprezentant al Fundației Progress a încheiat evenimentul cu aprecieri în ceea ce privește activitatea cluburilor de coding din cadrul bibliotecilor vâlcene.

        La nivel național,Proiectul "Code Kids-Copiii fac coding în bibliotecile publice" are ca scop crearea unei comunităţi active de copii, tineri şi bibliotecari prin înfiinţarea a 30 de cluburi de coding în 30 de biblioteci publice din 6 judeţe din diferite zone ale României (Argeş, Vâlcea, Gorj, Timiş, Bihor, Sălaj). La nivelul județului Vâlcea s-au înființat cluburi de coding în bibliotecile publice din Pietrari, Vlădești, Păușești-Măglași, Tomșani și Tetoiu. 
Prin activitățile de formare și atelierele organizate este deschisă o altă fereastră către explorarea lumii digitale cu oportunitățile sale de dezvoltare și învățare, astfel încât copiii din mediile rural și urban mic, cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani, să fie încurajați să se implice activ și chiar să urmeze o carieră în tehnologie. 
       Proiectul „Code kids - copiii fac coding in bibliotecile publice” a debutat în luna ianuarie, este implementat de Fundația Progress și Asociația Etic Cluj în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, cu sprijinul financiar al Fundației Româno – Americane, are un caracter regional și se derulează pe tot parcursul anului 2017.









Galicea- CinEd


Biblioteca Publică Galicea, în parteneriat cu B.J.A.I, Societatea Culturală NexT și Școala Catehetică de Duminică din Parohia Galicea, a implementat proiectul ,, CinEd- Educație cinematografică în biblioteci, pentru tinerii vâlceni”, a doua sesiune de proiecții.
Tinerii galiceni sunt încurajați să descopere și să aprecieze cinematografia europeană, să își dezvolte cunoștințele despre cinema, să susțină diversitatea culturală.
S- a vizionat filmul ,, Uma pedra no bolso- Un sâmbure de îndoială”, de Joaquim Pinto ( 1987), Portugalia.






marți, 11 iulie 2017

Programele de educaţie financiară şi e-commerce BaniIQ şi Banii pe net - Etapa 2017/2018

 Dragi colegi,
Pentru că tot ne apropiem de incheierea etapelor locale ale Concursului "Vâlcea - colţ de rai" 2017, vă rog să punem in continuarea preocupărilor noastre reluarea programelor de educaţie financiară şi e-commerce BaniIQ şi Banii pe net - am ajuns la Ediţia 2017-2018.
Cele două link-uri la care va invităm să incurajaţi utilizatorii serviciilor bibliotecii dvs. să urmeze trainingurile şi să-şi susţină testele finale sunt:

1.Pentru BaniIQ: http://biblionet.baniiq.ro/

2. Pentru Baniipenet: http://baniipenet.rohttp://baniipenet.ro/start



Platformele sunt cel puţin la fel de prietenoase cum le stiţi, iar pentru a putea participa şi la tombola cu premii, dar şi a contoriza cat mai bine in online premiile către bibliotecari, vă rog ca utilizatorii pe care îi instruiţi să fie trecuţi în câte un tabel în care aceştia să semneze, de tipul:

Nr.crt.
Prenume
Nume
E-mail (daca are)
Nr de telefon (daca are)
Semnatura

























Evidenţa pe hârtie a tuturor participanţilor - practic nişte liste de participanti foarte simple - ne va fi de folos pentru a putea justifica la randul nostru catre Visa Europe solicitarea de premii. Tabelele cu listele de participanti trebuie să conţină la sfârşit menţiunile:

Nume bibliotecar_________________
Biblioteca Publică "nume localitate"_______________________

Vom avea nevoie de scanări după aceste documente, pentru raportarea intermediara (probabil în septembrie) si pentru cea finala, din ianuarie/februarie anul viitor.


Ca şi în anii trecuţi, „oferta” include 5 premii a cate 100 euro fiecare, pentru bibliotecarii locali care vor reuşi să atragă cei mai mulţi membri ai comunităţii care să parcurgă cursurile BaniIQ+Baniipenet.


O rugăminte din partea partenerilor de la Visa Europe este şi aceea de a înmagazina cât de multe fotografii relevante şi cu o calitate cât mai bună, pentru a putea fi folosite in materialele de presa şi, in general, de promovare. Prin urmare, vă rog să ne sprijiniţi în acest sens cu cât mai multe imagini sugestive, care spun poveşti de succes mai bine decât 1.000 de cuvinte :)
Acest aspect este foarte important pentru asigurarea finanţării parteneriatului cu bibliotecile noastre în anii care urmează. Sunt extrem de binevenite si poveştile cât mai interesante, sub formă de articol scurt, testimonial, pentru cei care doresc şi sunt dispusi să ajute şi cu aşa ceva. 


Aşa cum ne amintim, în 2016 şi în anii precedenţi ambele programe s-au bucurat de succes, utilizatorii serviciilor noastre fiind premiaţi finanţatorii campaniilor de educaţie financiată la fel cum, de asemenea, au fost premiaţi şi mulţi dintre bibliotecarii vâlceni:

http://bibliotecivalcene.blogspot.ro/2016/03/premiile-programelor-banii-pe-net-si.html

http://bibliotecivalcene.blogspot.ro/2017/03/cinci-bibliotecare-din-valcea-premiate.html

http://bibliotecivalcene.blogspot.ro/2016/06/premiile-care-urmeaza-sa-fie-acordate.html

http://bibliotecivalcene.blogspot.ro/2015/09/programele-de-e-commerce-si-educatie.html

Valentin Smedescu

joi, 6 iulie 2017

Cum să faci o prezentare de succes (folosind PowerPoint sau nu!)

Dragi colegi,

Inevitabil pentru activitatea noastră, asistăm - deseori - la prezentări publice de toată jena, care nu doar că nu îşi ating obiectivele, dar compromit idei altminteri bune şi pun în situaţii ridicole oameni cât se poate de bine intenţionaţi.

Pentru a preîntâmpina posibilitatea nenulă ca astfel de neajunsuri să ni se întâmple şi nouă, vă invit să urmăriţi prezentarea de mai jos, care îi aparţine lui David Barker şi a fost susţinută la o conferinţă a studenţilor de limbă engleză de la Universitatea Nanzan, în 2 februarie 2013. Subtitrarea este realizată de colegul nostru Bogdan Ghiurco.


Drăgășani: Fii verde, be green!

Voluntarii Green Life au organizat miercuri, 5 iulie 2017, la Biblioteca Municipală Drăgășani  un workshop de EDUCAȚIE ECOLOGICĂ în care au  împărtășit din experiența și ideile lor legate de aceasta temă, într-un mod non-formal și interactiv. Voluntarii veniți din Turcia, Spania, Iordania, Georgia și Ucraina au desfășurat mai multe activități cu elevii care participă la acțiuni ecologice, sportive și educative.
Bibliotecar,
Cristina Prunel-Bărbulescu






















marți, 4 iulie 2017

Indicatori de performanţă pentru evaluarea activităţilor biblioteconomice


Dragi colegi bibliotecari vâlceni,

Mai devreme sau mai târziu, activitatea bibliotecilor noastre va fi trebui evaluată după indicatori de performanţă care nu vor mai permite ca arbitrariul şi improvizaţia ieftină să ne scufunde şi mai adânc în ...necunoaştere :)
Este motivul pentru care vă prezint mai jos - în scop informativ - un excelent material realizat de doamna Amelia COSTOIU de la Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti:


Indicatori de performanţă pentru evaluarea activităţilor biblioteconomice

1. Cuvânt introductiv
        Bibliotecile reprezintă "... marile colective în care lumea îşi poate vedea chipul ca-n oglinzi miraculoase, sunt structurile celor mai fireşti alăturări de opinii opuse şi sentimente contradictorii, sunt starea de plasmă a ideii în care zac forţe nebănuite, nuclee sinergetice, care asteapta sclipiri polarizatoare, cheia de gand care deschide porti noi cunoasterii si experientei umane... " .(1)
Bibliotecile genereaza activitati specifice, reprezentate prin categoria activitatilor biblioteconomice, formand multimi de elemente complexe care folosesc informatia ca masura a variabilitatii, a complexitatii, a ordinii si organizarii fenomenelor. Rolul principal este de a transmite, a analiza si oferi pietei (in sens larg) o informatie procesata dupa algoritmi specifici pentru a satisface cat mai deplin curiozitatea si nevoia de adevar a acestuia. (2)
      
  Activitatile biblioteconomice opereaza atat cu "fenomene informationale" cat si cu informatii stocate pe diversi suporti materiali (documente, publicatii: carti, reviste, microfilme, etc.) care formeaza colectiile. Astfel, colectiile reprezinta un sistem informational organizat ce interactioneaza cu toate activitatile de prelucrare si innoire a cunoasterii, definind in mod specific continutul si formele acestora. (3)
Cu toate acestea, timpul a dovedit ca importanta cartii este sfanta, ca la radacina fiecarei formatii intelectuale stau cartile cu intregul loc spectru de implicari, intermedieri si consecinte, cu intreaga lor prelungire in cotidian.

        Activitatile biblioteconomice se adreseaza utilizatorilor de informatii, au rolul de a oferi servicii de calitate intr-o maniera sistemica, permanenta, complementara, coordonata si, in cadrul proceselor de valorificare, se impune caracterizarea acestora atat din punct de vedere calitativ, cat si din punct de vedere al eficientei economice.

        Pe de alta parte se poate afirma ca principalul produs ce rezulta din activitatile biblioteconomice este ideea, iar transferul ideilor impune un sistem de relatii din ce in ce mai complex in societate. Astfel, lansarea acestor idei genereaza cerinte si nevoi noi, rafineaza pe cele vechi si, deosebit de important, modifica structurile de consum. Evident, nu toate aceste idei patrund in cererea consumatorilor si nu toate pot fi automat absorbite de piata. Acest aspect este cu atat mai important intr-o societate aflata in proces de tranzitie de la un sistem economic supercentralizat, la un sistem economic concurential, unde resursele de care dispune societatea sunt mai mult decat limitate. De aici apare necesitatea ca acceptarea idelor formulate si lansarea acestora spre structurile societatii sa fie precedate de cunoasterea cerintelor, a dorintelor, a motivelor, a preferintelor si gusturilor consumatorilor, inclusiv de anticipare a schimbarii acestora.
       
In acest context, este obligatorie determinarea unei relatii biunivoce intre biblioteca (ca sistem) si gradul de satisfacere a unei nevoi sociale, in corelare directa cu nivelul resurselor pe care societatea poate sa le aloce in acest sens. Astfel, se pot determina criteriile obiective de apreciere a eficientei in biblioteci si se poate realiza o cuantificare a acestor activitati pe baza unui sistem de indicatori de performanta. Numai in acest mod se pot elimina declaratiile de tipul: :"activitatea trebuie sa fie eficienta", declaratii cu un grad mare de subiectivism, daca nu se cunosc criteriile de apreciere si procedurile de cuantificare adecvate, iar deciziile luate in aceste conditii nu pot sa conduca decat la masuri arbitrare, ineficiente.
     
   Pe de alta parte, in orice societate, cu atat mai mult intr-o societate in tranzitie, resursele sunt limitate ceea ce impune o evaluare cat mai exacta a cererii. Numai in felul acesta se va evita constituirea de stocuri de informatie excedentare si neutilizabile (sau in limbaj economic, nevandabile).
    
    Scopul principal este de a compara performatele activitatile biblioteconomice derulate in bibliotecile din Romania cu cele din tarile dezvoltate si, astfel, sa se poata forma criterii de eficienta obiective.


2. Multimea indicatorilor de performanta pentru caracterizarea activitatilor biblioteconomice
        Evaluarea performantelor este o functie principala a procesului decizional si presupune definirea unui sistem de indicatori de performata pentru analiza intrarilor si iesirilor sistemului.
        Pe de alta parte, definirea multimilor indicatorilor de performanta ai activitatilor, constituie o etapa importanta in cuantificarea calitatii activitatii sistemului economico - social analizat si presupune definirea:
                criteriilor de apreciere;
                referentialului obligatoriu din punct de vedere al conditiilor;
                factorilor de influenta ai calitatii informatiei.
    
  Manualul despre Indicatori si Masuratori de Performanta, realizat de King Research Ltd. pentru Programul Cadru al DG-XIII al Comisiei Comunitatii Europene in cadrul Planului European pentru Biblioteci (4) propune un sistem de indicatori de performanta prin intermediul caruia se pot caracteriza toate laturile activitatilor din biblioteca.    
        Este de mentionat faptul ca formarea doar a unui sistem de indicatori de performanta ofera numai informatii cantitative pentru definirea unui nivel local al performantei si nu permite o evaluare a performantei la nivelul bibliotecii (ca organism socio-economic).
        Indicatorii de performanta sunt indicatori tehnico - economici care analizeaza sintetic si calitativ performanta activitatilor biblioteconomice si rezultatele managementului aplicat, masurand ponderi si procente, functia principala a procesului managerial, adica performanta sa.
        

Definirea indicatorilor de performanta pentru biblioteca, conform (4), evidentiaza urmatoarele aspecte cantitative si calitative:
                satisfactia clientului;
                eficienta economica, respectiv folosirea resurelor in mod rational, judicios;
                gradul de penetrare a pietei;
                numarul de clienti reali, in raport cu numarul de clienti potentiali;
                nivelul de acceptare de catre consumatori a serviciilor oferite;
                viteza de reactie a sistemului in punerea la dispozitia consumatorului de informatie a produselor si serviciilor bibliotecii;
                efectivitatea;
                cifra de afaceri, care in acest caz se exprima prin volumul de imprumuturi realizat si volumul de informatii oferit;
                incadrarea valorilor timpilor de asteptare in zona valorilor utile din punct de vedere al consumatorului;
                gradul de acuratete a produselor si serviciilor oferite;
                nivelul de exactitate;
                nivelul costurilor efective pentru realizarea obiectivelor propuse (costul/buc., cost/pachet, servicii);
                productivitatea la nivel de operator.
    

    Sistemul de indicatori poate varia de la un tip la altul de structura dar, intotdeauna, defineste relatia dintre resursele care intra in biblioteca (input-urile) si ceea ce biblioteca realizeaza folosind aceste resurse (output-urile).
        Performanta institutiei biblioteconomice trebuie analizata dintr-o tripla perspectiva si anume:
cea a ordonatorului de credite sau finantatorului care furnizeaza resursele;
cea a institutiei care asigura serviciile bibliotecare si care vizeaza atat valoarea, costul, cat si calitatea;
cea a beneficiarului, care va interpreta calitatea serviciului.
     
   Definirea indicatorilor de performanta pentru ansamblul activitatilor biblioteconomice reprezinta un proces complex de evidentiere a calitatii acestui ansamblu de activitati.
Referitor la calitate se mentioneaza ca aceasta nu este un indicator de performanta o sau proprietate suplimentara care se adauga, ea apartine intrinsec ansamblului ca o rezultanta a proprietatilor componentelor solutiei de baza.

       Alocarea optima a tuturor categoriilor de resurse (umane, tehnice, financiare) in functie atat de necesitatile bibliotecii,   cat si de posibilitatile societatii la acel moment impune cuantificarea calitatii activitatilor biblioteconomice la nivel de sistem.
     
   Sistemul indicatorilor de performanta pentru activitatile biblioteconomice este impartit in patru clase, dupa cum urmeaza:
                indicatori de performata operationali;
                indicatori de eficacitate;
                indicatori de eficienta economica;
                indicatori de impact.

Din clasa indicatorilor de performanta operationali fac parte:
                indicatorii de productivitate la iesire, respectiv:
                numarul documentelor catalogate pe unitatea de timp;
                numarul iesirilor de referinta satisfacute pe unitatea de timp;
                numarul cererilor satisfacute pe unitatea de timp.
                indicatorii costurilor la iesire (cost out-put), respectiv:
                costurile de realizare a unei catalogari;
                costul raspunsului pentru o cerere de referinta;
                costul unei solicitari satisfacute in functie de nivelul de calitate;
                indicatorii costurilor nivelurilor de calitate, respectiv:
                costul unitatii de documente catalogate raportat la nivelul calitatii procesului de catalogare;
                costul volumului de imprumuturi interbibliotecare raportat la nivelul de promptitudine;
                costul unitatii de informatie furnizate raportat  la valoarea medie a timpului de asteptare;
                indicatorii de productivitate, respectiv:
                numarul cautarilor de referinte;
                volumul de informatii oferit consumatorului;
                volumul de informatii procesat de bibliotecar;

Din clasa indicatorilor de eficacitate fac parte:
                indicatori de circulatie, respectiv:
                gradul de circulatie a fondului;
                volumul utilizarilor medii;
                ritmul de innoire al fondului de documente;
                volumul de iesiri din sistem.
                indicatori de utilizare raportati la nivelul de atribute sau la disponibilitate, respectiv:
                gradul mediu de utilizare a serviciilor de referinta raportat la calitatea informatiilor furnizate;
                nivelul de promptitudine asigurat serviciilor furnizate;
                gradul mediu de utilizare a serviciilor de imprumut raportat la nivelul de promptitudine;
                nivelul de accesibilitate al informatiilor furnizate;
                nivelul de disponibilitate asigurat;
                indicatori de satisfactie din punct de vedere al utilizatorilor informatiei, respectiv:
                gradul de satisfactie al utilizatorului in raport cu bibliteca;
                timpul mediu de asteptare pentru obtinerea informatiei solicitate;
                gradul de satisfactie al utilizatorului raportat la calitatea informatiei solicitate;
                proportia utilizatorilor nemultumiti de serviciile oferite in raport cu numarul total de utilizatori ai serviciilor bibliotecii (pentru raportare se considera un interval de timp convenabil ales);

Din clasa indicatorilor de eficienta economica fac parte:
                indicatori ai cheltuielilor de utilizare, respectiv:
                cost solicitare de referinta satisfacuta;
                cost document fond circulant;
                cost utilitati depozitare pentru document fond circulant;
                cost activitati promovare/ perfectionare;
                indicatori pentru cheltuieli de capital, respectiv:
                costuri achizitie fond carte nou raportate la intervalul de timp analizat;
                costuri cu active de natura mijloacelor fixe raportate la intervalul de timp de analizat;
                costuri asigurare facilitati suplimentare spatii depozitare raportate la intervalul de timp analizat;
                indicatori pentru cheltuieli cu asigurarea nivelului de satisfactie, respectiv:
                costuri spatii de studiu in intervalul de timp analizat;
                costuri achizitii in intervalul de timp analizat;
                costuri localuri de functionare;
                costuri activitati instruire / perfectionare utilizator;

Din clasa indicatorilor de impact se mentioneaza:
                indicatorii consumatorului de informatie, respectiv:
                indicele structurii de varsta a utilizatorilor serviciilor oferite de biblioteca in sensul asigurarii unei acoperiri uniforme;
                indicele structurii profesionale a utilizatorilor serviciilor oferite de biblioteca;
                fluxul orar de utilizatori;
                indicatori pentru gradul de utilizare a capitalului, respectiv:
                gradul de utilizare a spatiilor;
                nivelul resurselor financiare directe raportat la bugetul total;
                volumul total al resurselor financiare necesare pentru functionare in intervalul de timp analizat;
                cheltuielile de personal raportate la totalul resurselor financiare alocate;
                cheltuielile de dezvoltare.

3. Concluzii
        Definirea multimii indicatorilor de performanta ai activitatilor biblioteconomice reprezinta prima etapa in cuantificarea activitatii la nivelul sistemului economico-social format al bibliotecii.
        Dupa cum se cunoaste, orice sistem de activitati este caracterizat de ansamblul functiilor, caracteristicilor si proprietatilor utile ale acestora, care contribuie la satisfacerea unor necesitati sociale. Ansamblul proprietatilor functiilor prin care se pun in evidenta caracteristicile activitatilor de a executa functiile pentru care sunt concepute reprezinta multimea indicatorilor de performanta, definita anterior.
In multimea indicatorilor de performanta, un rol important este detinut de indicatorii statistici de performanta ai bibliotecii.
        
Definirea multimii indicatorilor de performanta trebuie corelata cu adoptarea unui indicator global de calitate al activitatii sistemului. Astfel, se permite determinarea criteriilor obiective de apreciere a eficientei in biblioteci si conduce la cuantificarea acestor activitati si eliminarea subiectivismului in aprecieri. Acest indicator global de calitate se numeste "nivel tehnic".

        Nivelul tehnic al unei activitati este definit prin indicatorii de performanta care confera o valoare de intrebuintare activitatii si exprima, intr-un mod global, calitatea, atat din punct de vedere stiintific, cat si din punct de vedere economic.

        Calitate inseamna competitivitate si eficienta, atat pentru executant (prestator), cat si pentru beneficiar, deci, exprimarea nivelului tehnic al activitatilor ca un indicator sintetic; inseamna determinarea cu precizie a competitivitatii sistemului caracterizat de aceste activitati comparativ cu sisteme similare si eficienta unei noi activitati din sistemul analizat.
        In aceste conditii, rezulta ca pe baza indicatorilor de performanta se poate defini un indicator sintetic si cumulativ de calitate sau un indicator de evalure a performantelor activitatilor sistemului economico-social reprezentat de biblioteca.

Note bibliografice
1. STOICA, Ion - Informatie si cultura. Bucuresti: Editura Tehnica, 1997. 228 p.
2. STOICA, Ion - Interferente biblioteconomice. Constanta: Ex Ponto 1997, 207 p.
3. STOICA, Ion - Unele probleme ale planificarii serviciilor de biblioteca in Romania contemporana. In: Biblioteca, 1994, nr.  8-9-10,   p. 11 - 12
4. Cheile succesului. Indicatori de performanta pentru bibliotecile publice. Bucuresti: ABBPR, 1998.

Ing. Amelia COSTOIU
Biblioteca Centrala Universitara din Bucuresti
Serviciul Catalogare – Indexare





DICULESTI--CONCURSUL"VALCEA-COLT DE RAI",EDITIA 2917.ETAPA LOCALA.


PREMIUL I PONGO

 PREMIUL al II-lea -ZUZU





 PREMIUL al III-lea GAINUSA


BIBLIOTECAR  DANIELA BADICA