joi, 30 aprilie 2015

Biblioteca Oraseneasca Baile Olanesti - Filiala Cheia

  Începând cu acest an, iubitorii de carte si lectura sunt asteptati, sa treaca pragul Bibliotecii Orasenesti Baile Olanesti - Filiala Cheia.
  Localitatea Cheia este la 12 Km.distanta de Statiunea Baile Olanesti si 18 Km. de Ramnicu Valcea.Este parte componenta a orasului Baile Olanesti.
  Fondul de carte al Filialei Cheia numara 10 500 volume si ofera servicii unei comunitati, formata din 1 110 locuitori.

  Program de lucru - Marti : 8 - 16

  Bibliotecar, Maria Mesea

Scoala altfel… la bibliotecă





"Scoala altfel “la Pausesti-Maglasi s-a desfasurat intre 6 si 10 aprilie 2015 si la bibliotecă…
Prin parteneriatul existent intre Biblioteca Publica “Antim Petrescu”Pausesti-Maglasi  si  Scoala Gimnaziala “Achim Popescu”Pausesti-Maglasi, aproximativ 70 de elevi au petrecut cateva ore(altfel de ore!)…la biblioteca publica din Pausesti-Maglasi. Elevii au vizitat biblioteca, au  facut cunostinta cu ultimele carti achizitionate de biblioteca, au vizionat filmele: "Alvin si Veveritele", "Cocosatul de la Notre Dame", "Frozen",au jucat teatru(Amintiri din copilarie-Pupaza din tei), au dansat , au recitat poezii…au facut, cu mare placere, o altfel de scoala...
bibliotecar, Ioana Goran

Întrunire profesională la Biblioteca Publică Vlădeşti - 27.04.2015

       Luni, 27.04.2015, începând cu ora 10, la Biblioteca Publică Vlădeşti a avut loc prima întâlnire profesională zonală din acest an la care au participat bibliotecarii de la biblioteciile publice: Băile Olăneşti, Păuşeşti Măglaşi, Milcoiu, Dăeşti, Runcu, Nicolae Bălcescu, Dănicei. 
       Din partea Bibliotecii Judeţene Antim Ivireanul a participat d-na Dana Dobre, coordonatorul acestor biblioteci.  Tema întâlnirii a fost legată de activitatea şi problemele fiecărui bibliotecar în parte.  
       S-a discutat şi despre importanţa participării şi promovării concursului judeţean "VÂLCEA COLŢ DE RAI".    


Bibliotecar ANCA CIOBOTEA





Lăcusteni, de 1 Mai: Întrebare şi răspuns


Rumegând cocenii de pe lângă jug,
S-a-ntrebat odată boul de la plug:
- Doamne, pe când alţii huzuresc mereu,
Pentru ce eu singur să muncesc din greu?...
La-ntrebarea asta, un prelung ecou
I-a răspuns din slavă: – Pentru că eşti bou...

                                                      George Toparceanu

Creţeni: Despre muncă, de 1 Mai



Despre muncă
Dacă vrei să-ţi fie bine,
De muncă să n-ai ruşine.
Cine prin muncă asudă,
Nu va avea viaţa crudă.
Prin muncă are de toate,
Viaţă lungă, sănătate.

"La curtile dorului", la Costeşti

"Oaspeţi suntem în tinda noii lumini
la curţile dorului. 

Cu cerul vecini
cu toate că mult mai puţin o să pară."


(L.Blaga - La curtile dorului )




Elevii Scolii Ferigile au participat in cadrul proiectului "La curtile dorului"- Ziua Scolii la un concurs cu titlul "Pe urmele istoriei locale". Echipajele, in numar de patru, au purtat simbolic denumirile: Costesti, Bistrita, Pietreni si Varatici. Probele concursului au constat din: 10 intrebari fulger de istorie locala, o proba artistica - un desen al carui mesaj era "Scoala - Universul copilariei mele" si o proba de creatie. Am facut parte din juriu si am vazut pe chipurile minunate ale copiilor: emotie, bucurie, tristete. Castigator a fost echipajul Varatici alcatuit din: Bianca Murgu, Andrada Ilea, Edi Istocescu, Albert Dinulica.

                                                                Bibliotecar, Mihaela Silvia Magureanu

miercuri, 29 aprilie 2015

Poezii de 1MAI


Poezii despre muncă



Muncă, - rugăciune sfântă,
Sub al cărei tainic har
Cine se avântă
Cântă.

                             catren de  din Slavă muncii    

1 Mai Muncitoresc

Râde iară primăvara,
Peste câmpuri, peste plai,
Veselia umple ţara,
C-a venit Întâi de Mai!
Muncitorii au pornit
Şi-ntr-un glas s-au înfrăţit!
Şi ei azi sărbătoresc
Unu Mai muncitoresc.
Înfrăţiţi azi cu ţăranii,
Muncitorii-n joc şi cânt,
Prăznui-vor în toţi anii
Libertatea pe pământ.
Peste mări şi peste ţări,
Se adună pe cărări,
Lumea toată în alai
Pentru al nostru Întâi de Mai.

                                             poezie de    

Hărnicie

Când zorii se vor risipi,
Când soarele va răsări,
Nimeni nu va mai dormi.
Toată lumea va munci.
La prânz se vor odihni
Şi iar la muncă vor porni.
Când ziua se va sfârşi,
Mai multe roadele vor fi.
Pentru efortul de-a trudi,
Câmpul îi va răsplăti.
O noapte se vor odihni,
În zori iarăşi vor porni.
Încă o zi vor trudi.
Bunăstarea vor spori.
Domnului vor mulţumi,
Că prin muncă pot trăi.

                     poezie de  (3 octombrie 2014)                     

1 MAI

Versuri "Cantece revolutionare - 1 Mai muncitoresc"


Versurile: Maria Ranteş
Muzica: Ciprian Porumbescu 

Rîde iară primăvara, 
Peste cîmpuri, peste plai, 
Veselia umple ţara, 
C-a venit Întîi de Mai! 

Muncitorii au pornit
Şi-ntr-un glas s-au înfrăţit! 
Şi ei azi sărbătoresc
Unu Mai muncitoresc. 

Înfrăţiţi azi cu ţăranii, 
Muncitorii-n joc şi cînt, 
Prăznui-vor în toţi anii
Libertatea pe pămînt. 

Peste mări şi peste ţări, 
Se adună pe cărări, 
Lumea toată în alai
Pentru al nostru Întîi de Maï.



marți, 28 aprilie 2015

Horezu: Intrunire profesionala

    Astazi, 28 aprilie, incepand cu ora 12,00, la Biblioteca Publica "Ada Orleanu" Horezu a avut loc prima intrunire profesionala zonala din acest an la care au participat bibliotecarii de la bibliotecile publice comunale: Gabriela Smeada-Vaideeni, Mihaela Magureanu-Costesti, Cirstea Georgeta-Tomsani,  Lucretiu Prunel-Barbulescu-Otesani, Maria Andronache-Cernisoara, Liuba Ghebaur Sararu-Stroesti si Adrian Toretoiu-Slatioara. Din partea  Bibliotecii Judeteane "Antim Ivireanul" Valcea a participat d-na Flori Ghita, coordonatorul acestor biblioteci. Tema principala a intalnirii a fost legata de activitatea si problemele fiecarui bibliotecar in parte, iar apoi s-a discutat despre participarea  la concursul ‘’Valcea –colt de rai’’ si necesitatea raportarii online BIBLIONET. La sfarsit , doamna Flori Ghita a impartit fiecarui bibliotecar cartile donate de Biblioteca Judeteana’’ Antim Ivireanul’’  Valcea .
           Bibliotecar, Aniela Badea

Scrisorile de mulţumire pentru implicarea în Proiectul "Vâlcea - colţ de rai" 2014



Stimaţi colegi


                 Emilia Gulică,
                 Carmen Necşoiu,
                 Eliza Matei,
                 Ioana Stoica,
                 Silviu Predescu,
                 Ilie Fîrtat,
                 Mirela Georgescu,
                 Ramona Păun,
                 Ioana Goran,
                 Mirela Deaconescu,
                 Similia Constantinescu,
                 Georgiana Mihai,
                 Gina Cîrstea,
                 Viorica Stroe,
                 Anca Ciobotea,

Tocmai am transmis primarilor şi consiliilor dvs. locale Scrisorile de multumire pentru implicarea în ediţia 2014 a Concursului "Vâlcea - colţ de rai". V-am pus la copie, deci ar trebui să primiţi şi personal scrisoarea.
Pentru că Primăria Valea Mare nu are adresa de e-mail afişată pe nicăieri, am transmis doar doamnei Viorica Stroe (aştept mail-ul primariei).

Vă mulţumesc şi pe această cale pentru implicarea în proiectul nostru şi contez pe participarea dvs. şi în acest an, în noile condiţii ale Regulamentului (jurizarea anonimă a creaţiilor).

Valentin Smedescu

luni, 27 aprilie 2015

Scoala Altfel la Biblioteca Pausesti Otasau

In data de 7 aprilie 2015, elevi ai claselor primare ai Scolii Pausesti, au participat la activitatile oferite de Biblioteca Pausesti cu ocazia ”Saptamanii Altfel”. Au vizionat filmul ”Badea Cartan” iar apoi  a avut loc un dialog despre rolul cartilor si despre viata carturarului. De asemenea, copiilor le-a fost prezentata biblioteca, volumele, activitatile care se pot desfasura, Prin intreaga actiune s-a urmarit incurajarea comunicarii si socializarii intre copii.
                                                             
Bibliotecar Elena TOABES

Drăgăşani: Intrunire profesională a bibliotecarilor


 Miercuri, 6 mai 2015, ora 10,00 , la Biblioteca Municipala Dragasani va avea loc o intrunire metodologica a bibliotecarilor din Centrul zonal Dragasani. Sunt arondate acestui centru bibliotecile din localitatile : Amarasti, Creteni, Glavile, Gusoeni, Lungesti, Madulari, Pesceana, Prundeni, Scundu, Susani, Voicesti, Măciuca.
Din partea Bibliotecii Judeţene "Antim Ivireanul" Vâlcea va participa Valentin Smedescu, sef Serviciu Marketing-Dezvoltare/ Coordonare judeţeană.

Va asteptam!

Cristina Prunel-Barbulescu,
bibliotecar la Biblioteca Municipala Dragasani


vineri, 24 aprilie 2015

Drăgăşani: Sărbătoare cu multiple semnificaţii

Vineri, 23 aprilie 2015, a fost omagiat scriitorul dragasanean Gib I. Mihaescu, la implinirea a 121 de ani de la nastere. Aceasta zi a avut mai multe conotatii: ziua Sfantului Gheorghe, aniversarea scriitorului Gib I. Mihaescu, ziua internationala a cartii si a dreptului de autor si ziua bibliotecarului. Manifestarea organizata de Biblioteca Municipala Dragasani, Asociatia Culturala "Rusidava", Fundatia Culturala ''Gib Mihaescu"si Primaria municipiului Dragasani a inceput cu deplasarea invitatilor la Cimitirul ''Eternitatea", unde s-au rostit alocutiuni si au fost depuse coroane de flori, dupa aceea am mers la Casa Memoriala "'Gib Mihaescu"apoi la statuia scriitorului din centrul municipiului, in toate aceste locatii s-a vorbit despre scriitor si opera acestuia, opera care prezinta personaje si locuri reale din Dragasani, unele dintre ele se pastreaza si astazi. Dupa acest omagiu adus scriitorului am acordat cinstea cuvenita cartii, autorilor si implicit bibliotecarilor, cei care promoveaza zi de zi cartea. Am considerat ca cel mai bine putem sarbatori aceste evenimente prin lansari de carte, prin muzica si poezie si printr-o expozitie de carte. Au participat autori de carti: George Tei din Bucuresti, Puiu Raducanu, Nicu Cismaru, Violeta Scrociob din Rm.Valcea, Nicolae Zarnescu, George Vaiman, Dumitru Sarghie din Slatina, Constantin Trita din Piatra-Olt, Marian Barascu, Teodor Barbu, Gheorghe Ciobanu, Ion Piriianu din Dragasani, doctor in literatura Mihaela Radulescu din Dragasani,  interpreta de muzica usoara Elena Luiza Otincelescu din Slatina, artistul plastic Iulian Stancu din Slatina, etc. Au fost prezenti elevi ai Scolii de Subofiteri Jandarmi "Grigore Alexandru Ghica", ai Scolii Gimnaziale "Tudor Vladimirescu" si ai Scolii Gimnaziale "Teodor Balasel"' din Stefanesti, precum si alti invitati.
Bibliotecar,
Cristina Prunel-Barbulescu







Ziua Pământului, la Drăgăşani

Ziua Pamantului a fost proclamata de senatorul american Gaylord Nelson in anul 1970, cu scopul de a trezi interesul clasei politice fata de mediu. In prezent peste 500 de milioane de oameni din toata lumea sarbatoresc Ziua Pamantului pe 22 aprilie. In acest context si Biblioteca Municipala Dragasani a sarbatorit acasta zi impreuna cu elevii clasei I B, de la Scoala Gimnaziala "Nicolae Balcescu" Dragasani, coordonati de doamna inv. Mariana Tiuca. La inceputul activitatii elevii au urmarit un filmulet intitulat "Ziua Pamantului"apoi au prezentat materiale tematice cu ilustratii, poezii, cantece si povesti legate de mediu si protectia acestuia.In final au defilat in costume realizate din hartie creponata si ziare, pe acordurile muzicii si incurajati de aplauzele parintilor. Parintii au fost deosebit de incantati de acest gen de activitati si si-au exprimat dorinta de a mai participa si cu alte ocazii la evenimentele desfasurate la biblioteca.
Bibliotecar,
Cristina Prunel-Barbulescu









joi, 23 aprilie 2015

Amărăşti: Ziua Internationala a Cartii si Ziua Bibliotecarului

           Astazi, la  Biblioteca Publica Amarasti, cu ocazia Zilei Internationale a Cartii si a Zilei Bibliotecarului, s-a organizat o manifestare culturala in scopul promovarii lecturii in randul elevilor, precum si atragerea acestora spre minunata lume a lecturii care sa le insufle obiceiul si placerea de a citi, de a-si imbogati vocabularul activ si pasiv cu expresii, citate, cuvinte frumoase pe care sa le foloseasca in diverse ocazii.
" Cartea nu trebuie sa dispara, ea trebuie sa ramana o fagaduinta,  o bucurie, o calatorie prin suflete, ganduri si frumuseti" - cum afirma scriitorul roman Tudor Arghezi
           Cu aceasta ocazie a fost organizata o expozitie de carte.La manifestare au participat elevii Scolii Gimnaziale Amarasti, reprezentanti ai primariei, cetateni ai comunei.
" O biblioteca fara bibliotecari este ca o casa nelocuita " - Nicolae Iorga

                                                                               Bibliotecar: Alexandra Bercea




Ziua Internațională a Cărții, la Vaideeni


            Cu ocazia Zilei Internationale a Cartii si a Zilei Bibliotecarului, astazi, 23 aprilie 2014,  Biblioteca Publica Locala Vaideeni  a gazduit desfasurarea  manifestarii culturale intitulata << De la tablita de lut la cartea electronica>>. Acest eveniment a fost realizat in parteneriat cu elevii si cadrele didactice de la Scoala Gimnaziala "Luca Solomon" din localitate si a constat  intr-o prezentare  PowerPoint  despre istoria cartii si cele mai frumoase biblioteci din lume si o expozitie cu cele mai vechi carti existente in biblioteca. Pentru a  pune în valoare importanta si bogăţia spirituală a bibliotecii, rolul şi frumuseţea meseriei de bibliotecar a fost prezentate o istorie a institutiei si  imagini realizate de-a lungul timpului cu activitatile desfasurate.




                                                                                              Bibliotecar, Smeada Gabriela

Horezu: Ziua Internationala a Cartii si Dreptului de Autor

         Azi, 23 aprilie incepand cu ora 10,00, Biblioteca Publica “Ada Orleanu” Horezu a sarbatorit Ziua Internationala a Cartii si a Dreptului de Autor.  La eveniment  au participat elevii clasei a VIII-a B de la Grupul  Scolar C-tin Brancoveanu Horezu, insotiti de d-na profesoara Simona Simionescu.  Le-a fost explicat copiilor semnificatia  zilei de 23 aprilie, importanta cartii in viata lor si totodata le-a fost prezentat un material power point despre istoria cartii si a scrisului. La final elevii au imprumutat carti si si-au exprimat  dorinta de a reveni la biblioteca.



                      Bibliotecar, Aniela Badea

miercuri, 22 aprilie 2015

Cursuri de limba franceza in Barbatesti



Invatam sa scriem si sa citim in limba franceza

                                                   Cursuri de limba franceza

                   In cadrul Bibliotecii comunale Barbatesti, judetul Valcea, din data de 3 aprilie 2015, in  fiecare vineri de la orele 14,00-16,00 invatam sa scriem si sa citim corect limba franceza, cu sprijinul d-nei profesoare Zamfir Lacramioara, careia ii multumim.

                                                                 Bibliotecar,
                                                                Iuliana Ploaie
 

Barbatesti "Scoala altfel" Să ştim mai multe, să fim mai buni.

In fiecare zi din Saptamana "Scoala altfel", Biblioteca Barbatesti a fost gazda scolii cu clasele I-VIII Bodesti si scoala cu clasele I-VIII Barbatesti. Avand in vedere ca "Scoala altfel" este in ultima saptamana a postului Pastelui, elevii au desenat si colorat oua la calculatoarele din dotarea bibliotecii, facandu-le publice, trimitandu-le la alte scoli din oras si din tara. Au participat deasemenea la incondeierea oualelor, indrumati si ajutati de cadrele didactice si preotii din localitate, lectii deschise pe teme religioase, apoi au vizionat un film despre Iisus.

Bibliotecar: Iuliana Ploaie



Scoala altfel, la Stroesti

    Marti,7aprilie 2015, biblioteca a fost vizitata de prescolarii de la Scoala Capitan Marasanu Stroesti,
insotiti de doamnele educatoare Udvescu Kati si Pruna Maria.La biblioteca copiii au vizionat un film cu desene animate.
Bibliotecar, Ghebaur Sararu Liuba

Biblioteca Publica Dragoesti


Biblioteca Dragoesti isi asteapta zilnic utilizatorii intre orele 08-16, acestia pot imprumuta carti la domiciuliu sau le pot consulta in incinta bibliotecii dar pot folosi si calculatoarele conectate la internet, scannerul si imprimanta primite prin programul Biblionet.









Despre Gurbane - Sarbatoare traditionala si in localitatea Sirineasa

    
     „ Gurbanele”, este o sărbătoare moştenită din timpul dacilor, păstrata doar de unii localnici ai satului Sirineasa şi consta in  sacrificări de miei  de culoare alba care semnifica mântuirea de păcate şi însănătoşirea celor bolnavi. Gurbanele se fac la marginea unei păduri  iar resturile de la masa se îngroapă acolo, deoarece daca acestea sunt aduse acasă aduc numai necazuri şi pagube.
" Gurbanele sau praznicul celor sfinte este un praznic al rudarilor în ziua de Sf. Gheorghe pe  traditie veche ( 6 mai)sau la Ispas. Acest praznic e făcut numai de "cei luaţi din sfinte, care au rămas damblagii de vre-o mână, de gură, de vreun picior sau de cine ştie ce".
Imediat ce omul e luat din sfinte, pune pe o femeie bătrână, iertată de păcatele lumeşti, să se roage la sfinte, să-i spuie ce trebuie să facă pentru a se vindeca. Sfintele îi spun în vis ce fel de praznic sa facă şi în ce zi.
În ziua de Ispas sau de Sf. Gheorghe, după cum îi e ziua aleasă, bolnavul cumpără un miel alb (să nu fie însă pătat mult cu negru, sau negru de tot), trei sticle de vin, şi pleacă într-o poiană curată în pădure. Odată cu el merg alţi oameni, dar curaţi - să nu se fi alăturat cel puţin două săptămâni de femeie - şi îmbrăcaţi ca în ziua de Paşti. Merg şi femei, tot curate, şi copii, că ei sunt curaţi. Fac o groapă şi junghie mielul deasupra ei, ca să se scurgă sângele în ea, apoi îl jupoaie bine, să nu rămână plotog (urechile trebuie sa rămână în piele). După aceea se şterge cuţitul pe frunze verzi, şi cu el se spintecă mielul jupuit, i se scot măruntaiele, şi se curăţă aruncând murdăria în groapă. Măruntaiele se fierb şi se vâră iarăşi, în miel, cusându-se burta cu un surcel subţire verde, ca să nu pice măruntaele. Astfel pregătit, mielul se vâră într-o frigare de lemn verde, făcută atunci, şi se frige la foc, răsucindu-se numai într-o parte, şi stropindu-se din când în când cu saramură, cu un mătăuz făcut iarăşi atunci dintr-o crecuţă verde cu frunze.
În vremea asta se atârnă căldarea de mămăliga pe cocae (un lemn înfipt lângă vatra focului, pe care se agaţă căldarea la fiert), şi se pune o ulcică nouă cu apă la foc. Se face o mămăligă, două, precum şi cinci azime de făină de grâu curat.
Când mielul e fript se rupe în două, şi o jumătate se pune lângă groapă, iar cealaltă se rupe în trei bucăţi şi se pune pe trei mese. Din azime, două se pun lângă groapă, iar trei se împart, câte una pe fiecare masă. Mămăliga iar aşa: se pune jumătate lângă groapă, iar jumătatea rămasă se împarte pe trei mese.
Se aşează toţi la mese şi, înainte de a începe să mănânce, unul mai bătrân zice :
Voi sfintelor, voi bunelor, să daţi snaga şi puterea lui cutare, că el v-o prăznui din an în an, cu-n berbec gras, cu trei butii de vin şi cu trei cuptoare de pâine. Daţi snaga şi puterea lui, din virtutea lui, că el v-o prăznui din an în an şi v-o prăznui cât o fi el. (Baia de Aramă, Mehedinţi).
Sau se roagă trei inşi (Hinova, Mehedinţi) zicând:
Voi sfintelor şi milostivelor, aduceţi-vă aminte de cutare. Daţi-i snaga şi puterea şi virtutea, în tot corpul lui, în toate oasele lui, că el v-o purta de grijă din an în an, cu-n berbece gras, cu-n cuptor de pâine şi c-o bute de vin.
În vremea acestei rugăciuni bolnavul stă cu mâna dreaptă la piept. Pe urmă mănâncă limba mielului şi după asta pot să mănânce şi ceilalţi. Vinul e băut numai în trei rânduri, bând toţi la rând dintr-o ulcică nouă. După ce termină cu cele puse pe mese, şi nu s-au săturat, pot să mai mănânce, dar lângă groapă.
Tot ce rămâne de la ospăţ, fie chiar o jumătate de miel, se bagă-n groapă. Se spală şi mesele şi tot se pune în groapă. Frigarea în care s-a fript mielul şi cocaia pe care s-a atârnat căldarea de mămăligă se rup în bucăţi, se vâră în groapă şi se bat în pământ cu muchia securei. Se pun în groapă chiar şi cărbunii ce rămân de la foc şi se acoperă tot cu pământ.
Acest ospăţ poate fi făcut de doi luaţi din sfinte în aceiaşi poiană, la acelaşi foc, dar trebuiesc făcute două gropi.
Ceea ce este interesant e că în unele zone (Baia de Aramă, Mehedinţi) e Gurbanele e făcut şi de români care sunt luaţi din sfinte.
Cuvântul "Gurbanele" e cunoscut de olteni numai acolo unde sunt rudari. Românii luaţi din sfinte care nu fac acest praznic, pentru a se tămădui, iau parte la sacrificiul pe care-l fac rudarii.
Când un rudar nu poate sa prăznuiască în ziua numită, se duce într-o poiană curată şi se roagă:
Voi sfintelor, bunelor, să mă iertaţi că n-am putut să vă prăznuiesc.
şi face praznicul altă dată."
Obiceiul chiar a făcut minuni“
Gheorghe Strâmbeanu are 43 ani şi este unul dintre organizatorii din fiecare an a sărbătorii Gurbanelor. Ştie în amănunt ce trebuie făcut şi ce nu şi respectă toate obiceiurile, aşa cum le-a învăţat de la părinţi. “Se face pentru un om bolnav care este îmbrăcat din cap până în picioare în alb. Pentru a se face bine, trebuie să participe trei ani consecutiv la ritual. Dintre noi se aleg trei preoţi, mielul trebuie să fie neapărat alb. Şi coacerea mielului se face într-un mod special. Se pune la câţiva metri distanţă de foc pentru a se coace în mod uniform. De la cinci dimineaţa începe ritualul. Luăm toate măruntaiele şi le fierbem, apoi le băgăm înapoi în stomacul animalului. Le strângem numai cu frunze de fag, nu folosim mirodenii, nu folosim tacâmuri, totul se rupe. Bolnavul e primul care mănâncă din miel, în momentul în care este gata, după ore bune. Îi rupem din creier, inimă şi limbă, mănâncă, apoi ne apucăm şi noi. Când se termină ospăţul, tot ce rămâne, de la oase, piele şi orice altceva, până la frunzele de fag şi tăciunii rămaşi, se îngroapă, nimic nu se ia acasă pentru că aduce mare ghinion“, spune Gheorghe Strâmbeanu, unul dintre “preoţii ceremoniei“. “Şi pentru mine s-a făcut acest ritual ani la rând, când am fost bolnav. Obiceiul chiar face minuni. Ştiu că la un moment dat ziceam că nu mai fac, că mă însănătoşisem, dar când se apropia sărbătoarea mă apuca durerea de picior sau de altceva. Era un semn şi făceam din nou“, completează vâlceanul.
„Preoţii trebuie să fie puri“
Nu oricine poate să fie “preot“ la ceremonia Gurbanelor: “O săptămână înainte de sărbătoare nu facem niciun fel de păcat, nu ne atingem de femei. Niciodată nu încălcăm acest lucru. În plus, la distanţă de 10 - 11 metri de miel se frig şi trei peşti mari, prinşi numai cu mâna. Se pune câte unul pe câte o măsuţă, alături o pâinică făcută pe loc şi trei sticle de vin. Când se frig, se pun cu capul la răsărit. Pe masă se pun cu capul la apus şi ce rămâne de la peşte se aruncă în groapă după terminarea ritualului.“ În momentul în care bucatele sunt gata, preoţii rostesc câteva fraze care s-au păstrat de sute de ani. Zicem aşa: Voi, Sfintelor, Bunelor, Frumoaselor, Milostivelor, să vă aduceţi aminte de corpul lui... (numele bolnavului). Să-i daţi snaga şi puterea şi virtutea corpului lui, că el vă poartă de grijă din an în an, cu un berbece gras, cu un cuptor de pâine, cu o butie de vin. Ce e în casă să trăiască, ce-i afară să izvorască”, spune Gheorghe Strâmbeanu.